Vechile brese de securitate sunt tot mai exploatate de
infractorii online

Infractorii online au de castigat tot mai mult de pe
urma neefectuarii update-urilor browserelor si componentelor acestora, atunci
cand infecteaza computerele. In acest sens, cercetarile desfasurate de catre G
Data Security Lab indica faptul ca bresele de securitate din plugin-ul browser-ului
sunt la moda printre bandele de infractori cibernetici. Conceptul de
distributie a malware-ului ne arata ca bresele de securitate actuale sunt
departe de a fi singurele exploatate de catre autori, dupa cum se evidentiaza
in analiza curenta din luna mai 2011. In luna precedenta, 4 programe din Top 10
programe malware au targetat bresele de securitate Java pentru care Oracle a
oferit o actualizare din martie 2010. Furnizorul german de securitate IT a
remarcat si o alta crestere a malware-ului care instaleaza adware sau incearca
sa atraga utilizatorii sa instaleze programe antivirus false.

 

Conform
estimarilor facute de catre expertii G Data, industria de malware a fost
concentrata pe bresele de securitate Java inca de la sfarsitul anului trecut.
Acest tip de malware domina deja peisajul malware si recent a eliminat din Top
10 bresele de securitate PDF. “Chiar daca un numar enorm de actualizari de
program sunt furnizate, utilizatorii nu ar trebui sa dezactiveze functia de
actualizare automata. Acest lucru
nu se aplica doar pentru Java, ci ar trebui sa se aplice in general la toate
plug-in-urile de browser utilizate si toate aplicatiile instalate pe un
PC”, recomanda Ralf Benzmuller, seful G Data SecurityLabs. Utilizatorii
pot accesa site-ul www.java.com pentru a efecta
o verificare rapida si a stabili daca au instalata cea mai recenta versiune
Java si toate actualizarile corespunzatoare pe computerul lor.

 

Potentially Unwanted Programs (PUP)

Expertii G Data
SecurityLabs atrag atentia si asupra altor cresteri inregistrate, de data
aceasta ale codurilor malware care instaleaza pe computere programe nedorite, numite
PUP. In lunile recente doua tipuri de malware din aceasta categorie au intrat
in G Data Malware Top 10 – Variant.Adware.Hotbar.1 si Trojan.FakeAlert.CJM.

 

Programele functioneaza
in diferite moduri, ori afisand o reclama nedorita, ori instaland un program de
antivirus fals (scareware). De exemplu, Trojan.FakeAlert.CJM pacaleste
utilizatorii unui browser, lasandu-i sa creada ca PC-ul lor este infectat. Ei
sunt informati ca isi pot dezinfecta singuri sistemul cumparand “programul
antivirus” a carui reclama tocmai a fost afisata. Victimele cumpara un
program nefolositor, care adeseori se dovedeste a fi un program periculos care
nu ofera protectie, ci doar descarca sau instaleaza mai mult malware cu intentia de a fura date personale.

 

Informatii despre G Data Malware
Top10

 

Java.Trojan.Downloader.OpenConnection.AO
/ .AI / .AN

Acesti Troieni
downloaderi contin programe applet Java manipulate, adunate de pe website-uri. Cand
aceste programe sunt descarcate, un URL este generat de parametrii applet-ului
care transfera un fisier executabil pe computer si il ruleaza. Aceste genuri de
fisiere pot fi, de fapt, diverse tipuri de malware. Downloader-ul exploateaza
bresa de securitate CVE-2010-0840, penetreaza Java sandbox si scrie
date in sistem.

Trojan.Wimad.Gen.1

Acest Trojan, care pare a fi un fisier audio normal .wma pretinde ca este
singurul codec care poate rula, dupa instalare. Daca utilizatorul ruleaza
fisierul, atacatorul poate instala malware pe orice tip de sistem. Fisierul audio
infectat este foarte distribuit prin retelele P2P.

Gen:Variant.Adware.Hotbar.1

Acest adware este instalat in general  in
secret,  ca parte a unui software free pentru
programe gen VLC, XviD, etc., care sunt descarcate din alte surse decat ale
providerului. Presupusii sponsori ai versiunii curente a softului sunt
“Clickpotato” si ”Hotbar”. Toate ambalajele au semnatura digitala a “Pinball
Corporation” iar adware-ul este lansat automat de fiecare data cand Windows-ul
este pornit, constituindu-se ca o icoana in taskbar.

 

Worm.Autorun.VHG

Acest malware este un vierme care
foloseste functia autorun.inf pentru a se distribui. El utilizeaza device-urile
de stocare mobile gen stickuri USB sau hard disk-uri portabile. Este un worm de
retea sau de Internet si exploateaza vulnerabilitatea CVE-2008-4250.

Trojan.AutorunINF.Gen

Acest software renumit
este capabil sa recunoasca fisiere autorun.inf cunoscute si necunoscute.
Fisierele autorun.inf sunt fisiere care pornesc automat cand se folosesc
dispositive USB, dispozitive de stocare, CD-uri/DVD-uri si sunt exploatate de
mecanisme de distributie de malware.

 

Java:Agent-DU
[Expl]

Acest malware bazat pe platforma
Java este un program applet care incearca sa utilizeze o bresa de securitate
(CVE-2010-0840) inseland mecanismele de protectie (de tip sandbox) si
descarcand  malware suplimentar.
Urmatorul pas este cel in care descarca si ruleaza fisiere .exe. In mod normal,
un applet nu poate face acest lucru, tocmai pentru ca este impiedicat de Java
sandbox.

Trojan.FakeAlert.CJM

Acest malware incearca sa ademeneasca
utilizatorul sa descarce un antivirus care este de fapt un program FakeAV. Website-urile
imita Windows Explorer si este indicat faptul ca exista infectii pretinse. Odata
ce un utilizator da click undeva pe site, i se ofera un fisier
care contine chiar programul FakeAV, de
ex. o versiune a System Tool.

HTML:Downloader-AU
[Expl]

Acest malware bazat pe Java este un applet
care descarca o pagina HTML. HTML-ul incearca sa utilizeze o bresa de
securitate (CVE-2010-4452) pentru a descarca un Java class de pe un URL catre
vulnerabilul Java VM. Atacatorul utilizeaza acest lucru pentru a incerca sa
evite mecanismele de protectie VM, creand
astfel o cale de a realiza aproape orice tip de activitate pe computerul
infectat.

Metodologie

Malware Information Initiative (MII) se bazeaza pe
puterea comunitatii online si orice utilizator G Data poate lua parte la
aceasta intiativa. Singura conditie ar fi ca acestia sa aiba activata aceasta
functie in programul lor G Data. Daca un atac asupra unui computer este
respins, se trimite un raport anonim catre G Data SecurityLabs. Expertii
laboratoarelor colecteaza si evalueaza statistic datele primite.

 

-###-