Legea 221/2009 are ca scop recunoasterea caracterului politic al condamnarilor suferite in perioada 6 martie 1945- 22 decembrie 1989 ca urmare a impotrivirii la regimul existent in perioada in discutie si a masurilor cu caracter administrativ luate .

De asemenea, trebuie avut in vedere ca prin art. 5 se acordau daune morale celor care au suferit condamnari sau fata de care s-au luat masurile administrative cu caracter politic.  Ceea ce intereseaza mai mult e ca au fost introduse pe rolul Curtii Constitutionale mai multe exceptii de neconstitutionalitate atat de catre Ministerul de Finante, cat si de catre Avocatul Poporului, iar Curtea a admis aceste exceptii considerand ca daunele sunt neconstitutionale.

Daca avem in vedere atat scopul si obiectul legii, cat si definitia daunelor morale, vom ajunge la concluzia ca acestea se cuvin fostilor detinuti politic, dar si celor care au suferit masuri ce au avut ca obiect  dislocarea si stabilirea de domiciliu obligatoriu, internarea in unitati si colonii de munca, stabilirea de loc de munca obligatoriu, acestea daune gasindu-si atat un fundament constitutional, cat si unul moral.

In ceea ce priveste notiunea de daune morale acesasta a fost definita ca fiind “orice atingere adusa prerogativelor care constituie atributul personalitatii umane” (Rene Savatier “La theorie des obligations. Vision juridique et economique” Dalloz, Paris, 1969, p.344) sau “prejudiciul care rezulta dintr-o atingere adusa intereselor personale si care se manifesta prin suferinta fizica sau morala pe care le resimte victima” (Pierre Tercier “Contribution a l’etude du tort moral et de sa reparation en droit suisse”, Editions Universitaires, Fribourg, Suisse, 1971, p 14).

Prejudiciile morale sunt cele care rezulta din vatamarea unui interes personal nepatrimonial, nefiind susceptibile de evaluare baneasca. Astfel de prejudicii sunt: moartea, atingerile aduse integritatii fizice, sanatatii sau altor atribute ale personalitatii, cum ar fi, de pilda, onoarea si reputatia. Asemenea prejudicii nu exclud in mod necesar cauzarea lor prin contact corporal. Spre exemplu, durerea suferita de pe urma unei raniri sau loviri este un prejudiciu moral.

Insa, daca analizam notiunile vom observa ca nu s-a tinut cont de ele, desi suferintele prin care au trecut partile sunt peste asteptarile noastre, fiind vorba de oameni care nu primeau mancare sau apa, ori care erau supusi unor suferinte extraordinare. Daca avem in vedere un singur exemplu vom vedea ca cel putin doua generatii au suferit de pe urma acestor masuri ilegale.

De ce sa nu le recunosti un drept la daune morale, daca acesteau au un suport legal? De ce exista o discriminare intre cei care sunt sunt condamnati in mod legal si sunt despagubiti in baza art. 504-505 C.proc.pen. si fostii condamnati politic.

Nu exista nicio diferenta intre aceste doua categorii. Se stie foarte bine ca masurile luate impotriva detinutilor politic erau ilegale. Astfel ca nu se impune ca cererile pentru acoperirea daunelor morale sa fie respinse ca inadmisibile.

Curtea Constitutionala isi motiveaza hotararea prin faptul ca “aceste despagubiri sunt menite a produce satisfactia morala a recunoasterii  faptelor nelegale, a incalcarilor drepturilor omului, comise in perioada comunista, iar  nu a compensa in bani suferinta persoanelor persecutate. “ Insa trebuie sa avem in vedere ca persoanele in cauza nu sunt cu nimic mai diferite decat cele pe care le are in vedere art. 504-505 C.proc.pen.

Temeiul ilegal al condamnarii exista, persoana in cauza nu numai ca a fost inchisa fara un motiv intemeiat in drept si in fapt, dar a fost supusa si unor suferinte greu de suportat.

Valoarea despagubirilor morale totale, solicitate prin Cererea de chemare in judecata este bine sa fie fundamentata prin cumularea despagubirilor morale, stabilite separat pe fiecare din urmatoarele criterii :

a) PRETIUM DOLORIS (daune morale, constand in dureri fizice sau psihice, suferite de cel in cauza )

b) PRETIUM PULCHRITUDINIS (daune morale pentru prejudiciul estetic, vatamari si leziuni ce aduc atingere armoniei fizice sau infatisarii persoanei in cauza)

c) PRETIUM AFFECTIONIS (daune morale pentru prejudicii prin ricoseu, suferinte psihice determinate de cauzarea mortii unei persoane iubite, sau a unei rude apropiate, sau de imbolnavirea grava a acesteia)

d) PREJUDICIUL DE AGREMENT, PREJUDICIUL HEDONIST SAU LOSS OF AMENITY (daune morale pentru restrangerea posibilitatilor victimei de a se bucura de viata, de a avea parte din plin de satisfactiile materiale si spirituale pe care aceasta i le poate oferi; imposibilitatea de a desfasura o viata sociala normala si de a se manifesta liber, fara constrangeri create de condamnarea ilegala la care a fost supus)

e) Daune morale pentru valorile morale lezate, afectarea situatiei familiale, profesionale si sociale, afectarea pregatirii profesionale, afectarea posibilitatii de a contribui, material si spiritual, la cresterea si educarea copiilor.

f) Daune morale pentru prejudicii care aduc atingere onoarei, demnitatii, prestigiului sau cinstei unei persoane (suportarea de expresii insultatoare, calomnii, defaimari ori denigrari, facute prin adresarea directa in public, in scris, prin publicitate, in presa, ori prin mass-media in general).

Coltuc Marius