“Omul- consumator si poluator al mediului marin”

logo CRCS_mediaIn cadrul proiectului “Rauri Curate – Mare Curata! Actiune Comuna a ONG-urilor pentru Protectia Mediului în Bazinul Marii Negre”, Centrul de Consultanta Ecologica Galati ridica un semnal de alarma asupra faptului ca starea de sanatate a mediului marin ne influenteaza vietile in mod direct, mai ales datorita si a calitatii noastre de turisti, clienti ai hotelurilor si plajelor.

Studii recente au identificat eutrofizarea, rezultata din activitatile umane prin excelenta, ca fiind cauza cea mai importanta a declinului calitatii mediului marin, declin preponderent in zonele de coasta. Ca turisti nu ne intrebam ce facilitati de tratare a apelor reziduale au hotelurile, ce fel de management al deseurilor solide se practica in zona costiera. Eutrofizarea este fenomenul de incarcare excesiva cu nutrienti speciali, mai ales nitrati si fosfati, si compusi dizolvati ai azotului si fosforului, gasiti din abundenta in apele uzate, chiar si dupa tratarea acestora. Apele uzate, din locuinte si din surse industriale, ajung direct din Dunare si alte rauri, si prin afluientii acestora, la varsarea lor in mare. Importanta practica a acestui fenomen creste seminficativ nu numai pentru Marea Neagra ci si pentru rauri, corpuri de apa interioare si lacuri de acumulare.

Agricultura este o alta sursa importanta a poluarii cu nutrienti. Schimbarea majora in practica agricola de la sfarsitul anilor 1960 este asociata cu utilizarea unor mari cantitati de ingrasaminte si pesticide pentru a se asigura recolte bogate. Ferme intensive de animale au fost, de asemenea, infiintate pentru a asigura produse animaliere ieftine. Ingrasamintele si gunoiul de grajd raman o sursa majora de contaminare cu nitrati si fosfati

Mecanismul poluarii merita analizat in detaliu

Nutrientii principali, desi ne-toxici in sine, creeaza probleme pentru ca prin compusii lor sunt usor asimilati de plantele care plutesc pe suprafata apelor, necesari dezvoltarii lor.

Efectul seamana foarte mult cu cel al utilizarii excesive a ingrasamintelor: stimuleaza cresterea plantelor minuscule din mare cunoscute ca plancton, alge sau fitoplacton in procesul de fotosinteza. Inmultirea lor excesiva in Marea Neagra, cunoscuta drept inflorire algala, ameninta ecosistemul in doua moduri. Algele minuscule, care se inmultesc la suprafata, formeaza un strat gros asemanator unui nor care blocheaza lumina solara. Astfel, ele blocheaza total sau partial lumina solara necesara plantelor aflate in straturile de adancime – iarba de mare si algele de fund care, astfel, incep sa moara. Aceasta vegetatie de adancime asigura hrana, adapost si spatiu de inmultire pentru alte creaturi marine precum viermi, crustacei, pesti demersali, etc..

Distrugandu-se mediul lor de viata acestia fie parasesc mediul, fie mor, numarul lor scazand, ceea ce inseamna mai putina hrana pentru alte specii marine inclusiv mamifere si pasari. Dar pericolul nu se incheie aici. Urmeaza a doua amenintare care are loc atunci cand algele isi incheie ciclul lor de viata si mor fiind descompuse de bacterii printr-un proces de folosire a oxigenului, la randul lui vital organismelor marine precum alge marine, meduze, pesti, crabi, etc.

Datorita structurii specifice din Marea Negra si a stratificarii in doua straturi – cel superior continand oxigen – si cel inferior – anoxic, care se amesteca extrem de greoi, eutrofizarea are efecte nedorite si de durata.  Depunandu-se pe fundul marii, organismele moarte incep sa se descompuna. Circulatia verticala fiind slaba, oxigenul din stratul inferior este consumat la maximum in procesul de descompunere. Unele bacterii, procesand materia organica, foloseste oxigenul din sulfat, compus natural in apa de mare. Acest process emite hidrogen sulfurat, prezent in intregul strat de adancime al Marii Negre, care constituie 87% din volumul acestuia, strat lipsit de viata marina.Drept rezultat, biodiversitatea scade si, o data cu ea, capacitatea sistemului de a se autoregla.