Miercuri, 23 februarie 2011, în Aula Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”, a avut loc cea de-a şasea conferinţă din seria „Cultura bate criza” (CuBaCri), intitulată „Bună seara, domnule Mircea Eliade!”. Invitatul acestei ediţii a fost renumitul critic literar Dan C. Mihăilescu, iar discuţia a fost moderată de profesorul Sorin Alexandrescu.

Dezbaterile au avut ca scop găsirea răspunsului la o întrebare aparent simplă: mai este Mircea Eliade resimţit ca actual astăzi, în aşa fel încât să îl putem „saluta” prin formula „Bună seara, domnule Mircea Eliade!”, ca şi cum ar continua să fie alături de noi, sau, din contră, a devenit un scriitor clasic? Pe parcursul conferinţei, această întrebare a îndreptat discuţiile către alte probleme contemporane, legate de valorile care mai sunt respectate astăzi şi chiar de identitatea românilor şi de modul în care aceasta este comunicată Celuilalt.

Dan C. Mihăilescu a sugerat faptul că minimalizarea lui Eliade şi atitudinea de rezervă faţă de acesta pornesc şi de la neîncrederea că un mare savant poate să facă „literatură pur şi simplu”. Iar romanele autorului pot fi citite astăzi cu la fel de multă pasiune ca şi în trecut. De altfel, criticul a subliniat, pe un ton glumeţ, că, deşi proza fantastică nu mai este la modă astăzi, literatura de consum fiind dominată de stilul fantasy, romanele lui Eliade ar trebui să facă furori: „Astăzi se citesc romane cu vampiri. Aşadar, Domnişoara Christina ar trebui să facă furori printre domnişoarele de astăzi, amatoare de colţi.” De altfel, şi Sorin Alexandrescu a adus în discuţie proza fantastică a lui Eliade, vorbind despre romanele Domnişoara Christina şi Şarpele şi indicând faptul că Eliade este comparat ca scriitor cu Henry James, autorul nuvelei O coardă prea întinsă.

Mircea Eliade a subliniat adesea în operele sale existenţa în cultura română a unei mari linii directoare naţionale, care a pornit de la Cantemir şi a fost continuată cu Eminescu, Haşdeu, Pârvan şi Iorga. În acest context, profesorul Sorin Alexandrescu a propus sălii şi invitatului spre dezbatere următoarea întrebare: putem, simţim că este just să-l ataşăm astăzi pe Eliade acestei mari linii? Mai mult decât atât, dacă îl adăugăm acestei liste, lista în sine rămâne actuală? Şi nu în ultimul rând, mai există vreo listă de valori după care ne mai ghidăm astăzi?

Sorin Alexandrescu a adus o serie de argumente pentru care linia începută de Cantemir şi finalizată de Mircea Eliade poate fi considerată o linie majoră în cultura română. În primul rând, deoarece toţi continuatorii acestei linii aveau o cultură enciclopedică, lucru foarte rar în ziua de astăzi. Această idee a fost de altfel readusă în discuţie ulterior şi de Dan C. Mihăilescu, care a afirmat că enciclopedismul nu mai există în zilele noastre, poate doar cu mici excepţii, şi că în prezent se merge pe o „hiperspecializare îngrozitoare”, în special în Occident. Un al doilea argument în favoarea perceperii acestei linii drept una majoră pentru cultura română este reprezentat de existenţa unei specializări, a unei focalizări a personalităţilor enumerate pe unul-două domenii, în ciuda unei cuprinderi enciclopedice a culturii. Al treilea argument este reprezentat de marea afiliere internaţională (Dimitrie Cantemir a fost primul român cunoscut în străinătate), iar al patrulea, de preocuparea pentru valorile româneşti.

Conferinţa a fost urmată de o sesiune de întrebări primite din partea membrilor publicului, care s-au dovedit şi de această dată la fel de implicaţi în dezbatere, aducând completări şi comentarii şi generând noi teme de discuţie, de la sublinierea rolului de formator al lui Mircea Eliade până la modul în care Oceanografia este relevantă pentru tinerii de astăzi.

Despre proiect

Seria de conferinÅ£e „Cultura bate criza” propune publicului “oameni ÅŸi idei-forţă”. “«Cultura bate criza» este un spaÅ£iu al reflecÅ£iei despre lume, despre noi înÅŸine ÅŸi despre valori autentice; echidistant faţă de grupurile de putere, fără politizări ÅŸi vedetisme, nici acuzaÅ£ii ori victimizări inutile”, susÅ£ine Sorin Alexandrescu.

Acest proiect este realizat graţie colaborării dintre Centrul de Excelenţă în Studiul Imaginii (CESI) de la Universitatea din Bucureşti şi Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” din Bucureşti (BCU), ca şi a susţinerii de către partenerii media „Observator Cultural”, „Dilema Veche”, „Scena.ro”, „LiterNet.ro”, „Metropotam.ro”, „Radio România Cultural”, „24 FUN”, „Calendar Evenimente”, „Infocarte.ro” şi Universitatea din Bucureşti.