Andrei Ujică: “Dacă reÅ£elele sociale s-ar fi inventat cu 30 de ani mai devreme, comunismul s-ar fi terminat cu 20 de ani mai devreme”

“Dacă telefonul ÅŸi reÅ£elele sociale s-ar fi inventat cu 30 de ani mai devreme, comunismul s-ar fi terminat cu 20 de ani mai devreme” a declarat Andrei Ujică, regizorul filmului “Autobiografia lui Nicolae CeauÅŸescu”, în cadrul conferinÅ£ei “Cultura bate criza” de miercuri, 30 martie. Printre celelalte teme dezbătute s-au numărat situaÅ£ia dictatorilor din modernitate, duplicitatea societăţii în perioada comunistă ÅŸi sfaturi pentru noua generaÅ£ie.

Miercuri, 30 martie 2011, în Aula Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”, a avut loc cea de-a opta conferinţă din seria „Cultura bate criza”, intitulată De la document la ficţiune şi înapoi. Invitatul acestei ediţii a fost regizorul Andrei Ujică, iar dezbaterile au fost moderate de profesorul Sorin Alexandrescu.

În prima parte a conferinţei, Andrei Ujică a vorbit despre schimbarea de paradigmă psihologică ce a determinat înlocuirea războiului ca punct central al societăţilor din „lumea veche” cu ideea de protejare a vieţii, în „lumea nouă”. Astfel, înainte de secolul al XIX-lea, începând încă din societatea antică, valoarea centrală era considerată onoarea, iar războiul era realitatea supremă: „pentru un bărbat, gestul suprem era să cadă pe câmpul de luptă”. În schimb, în lumea nouă, începând cu societatea de consum a secolului al XIX-lea, valoarea supremă era declarată viaţa, iar războiul trebuia evitat cu orice preţ, deoarece „fiecare soldat mort pe câmpul de luptă era un om mai puţin care să cumpere bunurile societăţii de consum”. De aici porneşte, în opinia lui Andrei Ujică, situaţia bizară în care s-au aflat dictatorii din modernitate, deoarece aceştia erau parcă oameni născuţi în lumea veche, în care războiul era realitatea superioară.

Prima parte a conferinÅ£ei s-a încheiat cu un moment muzical compus din două lucrări de Johann Sebastian Bach – Allemande ÅŸi Courante din Suita nr.6 în Re major – în interpretarea violoncelistului Åžtefan Cazacu.

ÃŽn a doua parte a evenimentului, profesorul Sorin Alexandrescu a propus ca temă de dezbatere invitatului ÅŸi publicului lungmetrajul Autobiografia lui Nicolae CeauÅŸescu ÅŸi, pornind de la film, trei concepte distincte: vină, oroare ÅŸi utopie. De asemenea, a subliniat saltul artistic ÅŸi saltul de gândire realizat prin intermediul acestei producÅ£ii cinematografice, prin faptul că fragmente de documentar Å£esute laolaltă nu constituie la rândul lor un simplu documentar, ci formează o viziune. Iar Autobiografia… prezintă lumea aÅŸa cum a văzut-o CeauÅŸescu, o lume în care dictatorul credea că toată lumea îl priveÅŸte, o lume a măştilor din care s-a născut oroarea, după cum subliniază Sorin Alexandrescu: „un mascat se uită la alte persoane mascate care îi întorc privirea de mască”. Andrei Ujică a completat ideea, subliniind că a dorit să realizeze cinematografic ceea ce unii psihologi susÅ£in că se întâmplă înainte de moarte: cel condamnat îşi reaminteÅŸte întreaga viaţă în doar câteva secunde înainte de a muri. Astfel, scena care deschide filmul este reluată la finalul filmului cu 20 de secunde mai târziu, ca ÅŸi cum cele peste 3 ore de „documentar” s-ar fi derulat în „timp real” în acele câteva secunde.

Ultima parte a conferinţei a fost dedicată discuţiei cu publicul: participanţii din sală au avut ocazia de a se implica în dezbatere şi de a pune întrebări. S-a discutat despre rolul metaforelor din filmul Autobiografia lui Nicolae Ceauşescu şi modul în care acesta a fost primit de critici, duplicitatea societăţii în perioada comunistă sau relativizarea dictaturii ceauşiste. Una dintre întrebări a vizat mijloacele tehnologice actuale şi rolul pe care acestea l-ar fi putut juca în urmă cu peste 20 de ani: cum ar fi arătat Revoluţia din 1989 dacă organele de represiune (dar şi populaţia) ar fi avut la îndemână mijloacele tehnologice de astăzi, de la Internet, sateliţi şi telefoane mobile până la reţelele sociale? Conform lui Andrei Ujică, ceea ce ar fi putut face organele de represiune în ’89 cu aceste mjloace tehnologice nu este nimic în comparaţie cu ce ar fi putut face cu ele individul, oferind ca exemplu situaţia de acum din ţările arabe: „Dacă telefonul şi reţelele sociale s-ar fi inventat cu 30 de ani mai devreme, comunismul s-ar fi terminat cu 20 de ani mai devreme.” De asemenea, a fost solicitat şi un sfat pentru noua generaţie. Ca răspuns, Andrei Ujică a afirmat că societatea românească de astăzi s-ar schimba dacă cei din tânăra generaţie ar asimila ideea că sunt cetăţeni europeni şi prin urmare dacă ar respecta şi ar impune respectarea legislaţiei europene.

ConferinÅ£a s-a bucurat ÅŸi de participarea lui Solomon Marcus ÅŸi a Anei Blandiana, a lui Sorin Mărculescu ÅŸi Romulus Rusan, care s-au aflat în sală ÅŸi care au intervenit în final. Astfel, Solomon Marcus a subliniat faptul că noile generaÅ£ii nu au reuÅŸit, numai din lectură, să-ÅŸi reprezinte cât de cât autentic perioada comunistă ÅŸi a dorit să afle dacă filmul Autobiografia… ar putea rezolva acest eÅŸec. Conform lui Andrei Ujică, lungmetrajul repune în discuÅ£ie lumea aÅŸa cum era ea la suprafaţă, nu „cealaltă realitate”, singura despre care se discută în momentul de faţă, adică cea a victimelor comunismului ÅŸi a problemelor sociale. De asemenea, Ana Blandiana ar fi dorit să ÅŸtie în ce mod au înÅ£eles ÅŸi au interpretat această producÅ£ie cinematografică tinerii care nu au trăit în comunism, subliniind că acesta nu este un film istoric, pentru că arată „ceea ce alegea CeauÅŸescu din ceea ce am trăit noi”.

Despre proiect
Seria de conferinÅ£e „Cultura bate criza” propune publicului “oameni ÅŸi idei-forţă”. “«Cultura bate criza» este un spaÅ£iu al reflecÅ£iei despre lume, despre noi înÅŸine ÅŸi despre valori autentice; echidistant faţă de grupurile de putere, fără politizări ÅŸi vedetisme, nici acuzaÅ£ii ori victimizări inutile”, susÅ£ine Sorin Alexandrescu.

Acest proiect este realizat graţie colaborării dintre Centrul de Excelenţă în Studiul Imaginii (CESI) de la Universitatea din Bucureşti şi Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” din Bucureşti (BCU), ca şi a susţinerii de către partenerii media „Observator Cultural”, „Scena.ro”, „Dilema Veche” „LiterNet.ro”, „Metropotam.ro”, „Radio România Cultural”, „24 FUN”, „Calendar Evenimente”, „Infocarte.ro” şi de către Universitatea din Bucureşti.